Unii cred că-s un necunoscut, și eu, nerecunoscându-i, le dau dreptate!

COSTEL ZĂGAN 

ÎNTOARCEREA VIKINGULUI

 - Tati, ce mai faci-tu?

Și tatăl, un munte de om, Vikingul nostru, pare să se topească sub greutatea cuvintelor: imponderabilă greutate!

Puiul de om sau puiul de înger putea, în orice clipă, cu doar două-trei cuvinte să schimbe destinul unui om. Să modifice însăși soarta lumii! 

O lume din care necunoscutul, marele necunoscut, mănâncă zilnic câteo porție.

Și totuși mâna aceasta neajutorată de copil scoate la iveală speranța, speranța că omul încă nu și-a spus ultimul cuvânt!

Ochii zâmbitori ai copilăriei depun mărturie în acest sens.

Ochii Vikingului își împart fără rest dragostea în aceeași direcție: Fiica și Soția.

În coliba zilei strălucește deja o amintire: Republica Dominicană.

Doamne, îți mulțumim frumos că exiști și pentru noi!

COSTEL ZĂGAN